Cum să ieși din modul luptă-fugă-îngheț și corzile secrete ale corpului

Cum să ieși din modul luptă-fugă-îngheț și corzile secrete ale corpului

Din conversațiile avute cu părinții în toată Europa, în perioada lansării de carte, mi-am dat seama că există o grijă comună indiferent de țara în care trăim. Ce putem face atunci când copilul este extrem de anxios sau experimentează un nivel înalt de stres și nu poate învăța, participa în diverse activități ori să se joace măcar pentru câteva minute?
Desigur, părinții exprimă această idee în mod diferit, dar poate vei rezona cu multe dintre grijile lor. Iată câteva dintre cel mai des întâlnite griji:
“Am ajuns la școală, iar copilul nostru care inițial extra foarte entuziasmat dintr-o dată a devenit prea temător pentru a păși pe ușă. Ce putem face?”
“Fata noastră refuză să iasă din mașină atunci când nu cunoaște pe nimeni și trebuie să participe la o activitate nouă. Cum putem depăși momentul?”
“Fata noastră iubește dansul, dar i se face rău când are un spectacol pe scenă. Cum o putem ajuta?”
“Băiatului nostru i se face rău atunci când trebuie să dea un test sau să prezinte un proiect la școală. Putem face ceva?”
Știm din diverse cercetări că unii copii sunt mai anxioși decât alții. Între 15-20% dintre copii se nasc cu un temperament mai anxios. Aceasta deoarece amigdala cerebrală reacționează mai puternic la stimuli noi încă de la început. Plânsul ori faptul că li se face rău nu sunt singurele simptome pe care le experimentează. Copiii anxioși pot începe să țipe, să tremure, să fugă sau se pot manifesta prin a fi extrem de tăcuți, prin a se prosti, a se ascunde, a se agăța. Uneori se pot preface pentru a evita un mediu stresant sau un eveniment.

Atunci când sistemul simpatic nervos este activat, declanșând eliberarea adrenalinei și noradrenalinei care determina creșterea ritmului cardiac, a presiunii sângelui și a ritmului de respirație, numai există loc pentru învățare, nici măcar pentru joacă. Uneori, noi ca părinți facem greșeala de a încerca să vorbim rațional cu copii ori încercăm să-i convingem să-și depășească frica. Le putem spune cuvinte precum “calmează-te” sau “încearcă să fii curajos”.
Totuși, cercetările legate de creier sugerează că este aproape imposibil pentru copii să gândească logic sau să își controleze comportamentul până când nu ies din modul luptă-fugă-îngheț.

Tehnica mea numărul 1, bazată pe cercetări științifice, de a-mi ajuta cu blândețe copilul să se calmeze, să recâștige senzația de siguranță și să își gestioneze anxietatea, are un nume ciudat. O numesc “corzile secrete”. În termeni mai științifici, secretul este stimularea nervului vag.

Înainte de a începe să-l căutați pe Google, imaginați-vă că avem cau un set de corzi, pe sub piele, pe care le putem apăsa pentru a ne calma. Vi-l puteți imagina ca un instrument muzical cu corzi. Acum imaginați-vă că în timpul unui moment stresant, în loc să rugați copilul să se calmeze, îi cerem să inspire profund și să expire. Ca prin minune, inspirația profundă poate calma corpul imediat. Această tehnică stimulează nervul vag, care pornește din partea de jos a creierului până în abdomen și este răspunzător de a opri modul luptă-fugă-îngheț. De asemenea, conform unui blog post recent al Harvard Health, stimularea nervului vag activează răspunsul natural al corpului de a se relaxa reducând ritmul cardiac și tensiunea arterială.

Acum aruncă o privire la imaginea de mai jos și poate o împărtășești chiar și cu copilul tău. Nervul vag este ramificat și șerpuit și leagă majoritatea organelor principale între creier și colon, precum un sistem de corzi. Este cel mai lung nerv din organism, și practic este format dintr-o pereche de nervi vagi: unul pentru partea dreaptă a corpului și celălalt pentru partea stângă.

Îi poți explica copilului ce se întâmplă atunci când este foarte stresat sau anxios. Când inspiră adânc, se transmite informație dinspre plămâni spre creier prin nervul vag, iar când expiră, creierul transmite corpului, tot prin nervul vag, că este nevoie fie să încetinească, fie să accelereze bătăile inimii. Astfel, ca și când am cânta la un instrument cu corzi, putem contracara răspunsul corpului nostru.

Cercetările arată că forma ideală de a respira și cea care totodată ne poate calma cel mai bine, este 6 respirații pe minu: 5 secunde inspirație, 5 secunde expirație. Probabil ai observat că cei care meditează intră în mod natural în acest stil de respirație lentă în timpul meditațiilor cu mantra.

Așadar, cu următoarea ocazie în care copilul devine temător de a trece pragul sălii de clasă ori simte că i se face rău pentru că urcă pe scenă ori pentru că are o testare, încearcă exercițiul cu corzi secrete pentru a-l liniști. 6 respirații pe minut: 5 secunde inspirație, 5 secunde expirație. Corpul uman este uneori precum un instrument muzical ce poate produce uneori o frumoasă muzică cu ajutorul minții.

Alte modalități de a stimula nervul vag includ: cântatul, mestecatul unei gume, mâncatul unei bucățele de ciocolată neagră (care reglează totodată și sistemul parasimpatic), mirositul profund al unei flori, respiratul lângă o lumânare fără a o stinge, respiratul din abdomen sau gargara cu apă normală.

Felicitări!
Creierul tău tocmai a creat noi sinapse
prin cunoștințele acumulate!

Continuă să citești ca să îți dezvolți creierul:

Lasă un răspuns