Neurobiologia învățării plus instrumente și recomandări pentru o bună învățare

Neurobiologia învățării plus instrumente și recomandări pentru o bună învățare

Am adaptat acest articol din originalul pe care îl găsești aici. Toate citatele sunt cuvintele doctorului Michael J. Friedlander, autorul principal al articolului de cercetare. El este și directorul executiv al Institutului de Cercetări Virginia Tech Carilion și profesor de științe biologice și de inginerie și științe biomedicale la Virginia Tech.

Am adăugat câteva note sub fiecare paragraf. Acestea conțin sugestii de materiale de învățare pe care le poți folosi în discuțiile cu copiii, fie că ești părinte sau profesor. Sperăm să gasești utile atât informațiile cât și instrumentele. Dacă îți dorești să afli mai multe ori ai întrebări, trimite-ne un e-mail la info@cuminvataoamenii.ro. Iar acum, să intrăm în subiect.

Cercetări despre Cum Învață Oamenii – Introducere

Învățarea duce la schimbări funcționale și structurale în rețelele celulare, comunicarea chimică sau sinapsele dintre neuroni în diferite zone din întregul sistem nervos central. Modificările funcționale în comunicarea dintre neuronii individuali și rețelele de neuroni sunt însoțite de modificări substanțiale în circuitul structural al creierului. Odată s-a crezut că acesta este fixă la adulți. ”

„Unul dintre cele mai interesante progrese, este demonstrația că există creștere, retragere și modificarea conectivității între neuroni”, spune Friedlander, cercetătorul-șef. 

Dacă dorești să le explici copiilor tăi cum se modifică creierul atunci când învățăm, dar îți este dificil, iată un fragment din cartea “Cum Învață Oamenii”:

„Tot ceea ce știm acum și vom învăța în viitor este rezultatul capacității noastre de a prelua informațiilor din jurul nostru. Informația este adusă în creier prin sisteme complexe. Să ne imaginăm creierul nostru ca fiind format din milioane de drumuri imaginare, cu milioane de mașini imaginare care circulă foarte repede, tot timpul. Aceste mașini duc informații către diferite zone ale creierului.

Când înveți lucruri noi, transporți informațiile în mașini pe drumuri care duc la anumite case. În mod asemănător, când vrei să-ți amintești informații pe care le-ai învățat mai demult, este ca și cum ai trimite o mașină înpre o anumită casă, iei acea informație, o aduci repede pe drum și o folosești atunci când ai nevoie de ea.

Oamenii de știință care studiază creierul, neurocercetătorii, numesc aceste drumuri conexiuni neuronale sau sinapse, iar casele sunt numite neuroni. Creierul uman conține peste o sută de miliarde de neuroni. Fiecare neuron e conectat cu aproximativ o o mie de alți neuroni, vecini de-ai săi. Aceste trilioane de conexiuni formează întreaga rețea de drumuri din creierele noastre. De fiecare dată când înveți ceva nou, creierul creează noi conexiuni neuronale. Ori de câte ori înveți ceva nou, creierul creează noi legături ale neuronilor. Altfel spus, creierul se dezvoltă mereu, construind noi drumuri și noi regiuni pe care pot circula mașini.”

Prin minunatele sale povești, metafore și frumoase ilustrații, cartea reușește să insufle viață științei și face vizibil interiorul minții noastre. Astfel Olimpia Mesa, autoarea cărții, a reușit să explice pe înțelesul copiilor complexitatea creierului. Te invităm să descarci un capitol gratuit din cartea Cum Învață oamenii completând formularul de mai jos și devenind parte din comunitatea noastră. Sau, poți alege să le oferi copilui/copiilor întreaga carte Cum Învață Oamenii.

Recomandări pentru o bună învățare

Iată cele zece aspecte cheie ale proiectării învățării, recomandate de acest prestigios grup de experți în neurobiologie. Ei cred că prin încorporarea acestor recomandări în proiectarea învățării va rezulta o predare mai eficientă.

1. Repetiţie

„Învățarea trebuie să aprofundeze. Repetiţie, nu înseamnă să repeti în același mod din nou și din nou, ci să încorporezi conținuturi într-o varietate de moduri care să produca claritate. Astfel, în timp, copilul va necesita mai puțină energie pentru maestrie. Diferitele tehnici pe care le utilizați, dacă asigură claritatea materialului, vor elibera de încărcare căile neuronale superioare și acestea vor deveni disponibile pentru procesarea cognitivă suplimentară. Cu toate acestea, cercetătorii sugerează că repetițiile trebuie să fie distanțate corespunzător. “

Pentru a ajuta copiii să repete fără a se plictisi sau frustra, invită-i:

Să se implice în discuții despre experiențele lor folosind instrumente de reflecție. Iată o resursă pe care am creat-o atât pentru copii, cât și pentru adulți – kitul Întrebări de Reflecție.

Să creeze imagini pentru a surprinde esența învățării. Dacă nu știu de unde să înceapă invită-i pe pagina noastră de tutoriale Cum Învață Oamenii. Prin activitări practice, vor descoperi alături de noi cum să creeze hărți mentale, linii cronologice sau postere și colaje de tot felul. Unele modele de postere pot fi vizualizate în tutorialele 9 partea 1, 9 partea 2 si 9 partea 3.

Să folosească informațiile și ideile cheie prin joc. Astfel practica pentru a le stăpâni devine distractivă, iar creierul formează noi căi neuronale. În tutorialul 11 “Cum să creezi un joc de Învățare” am arătat cum poți crea un joc de educativ împreună cu copiii.

2. Recompensă și consolidarea învățării

„Creierul are un sistem intrinsec de recompensare, se autofelicită pentru succes. Un aspect important este înțelegerea că atingerea unui obiectiv imediat este un pas către un obiectiv viitor. Elevii care învață cu bucurie, activează acest sistem de recompensă intrinsecă și facilitează procesul de învățare. ”

Am creat jocul de cărți Cum Învață Oamenii ținând cont de aceste fapte științifice importante. Prin joacă copiii sunt provocați să răspundă la întrebările de pe cărțile de joc. Pentru răspunsurile bune ei primesc jetoane care sunt de fapt piese de puzzle. La final, fiecare participant contribuie cu piesele adunate la refacerea imaginii de tip puzzle. Astfel, jocul nu creează competiție, ci din contră, facilitează lucrul în echipă.

3. Vizualizare

“Vizualizarea și repetiția mentală sunt procese biologice reale cu activare predefinită asociată a circuitelor neuronale în căile senzoriale, motorii, executive și decizionale din creier. Activitatea internă generată în creier de către gânduri, vizualizare, amintiri și emoții poate contribui considerabil la procesul de învățare. ”

Pentru a activa vizualizarea, amintirile și emoțiile în timpul învățării, recomandăm copiillor să păstreze un jurnal de învățare. Iată câteva motive pentru care copiii ar trebui să folosească un jurnal de învățare:

Pentru a schita și a face vizuale concepte teoretice.

Pentru a oferi o imagine în direct a înțelegerii lor.

Pentru a avea o demonstrare a felului in care cum se dezvoltă învățarea lor.

Pentru a păstra o evidență a gândurilor și ideilor lor de-a lungul experiențelor lor de învățare.

Pentru a-i ajuta să-și identifice punctele forte, punctele slabe, frustrările și preferințele în învățare.

4. Participare activă

„Există dovezi neurobiologice considerabile că schimbările funcționale în circuitele neuronale asociate cu învățarea apar cel mai bine atunci când elevul este implicat activ. Elevii care lucrează ca editori și chiar tutori unii pentru alții creaza căi de neuronale noi.”

Prin programul nostru pentru educatori Preda Precum Învață Oamenii, încurajăm proiectarea învățării care include întotdeauna practică în grupuri și stații de lucru multiple. În faza EMBEDDING a ciclului de învățare încurajăm extinderea învățării în propriile vieți ale elevilor și integrarea și utilizarea informațiilor si abilităților în lumea reală, nu doar în școala.

5. Stres

„Atunci când autorii acestei cercetări vorbesc despre stres, ei nu înteleg prin stres ceva dăunător, ci mai degrabă „Un format didactic de scurtă durată și interactiv folosit în mod prudent pentru a angaja moderat sistemul nervos central.”

Prin instrucțiuni de învățare atent concepute, părinții și profesorii le pot arăta copiilor cum se întâmplă învățarea în afara zonei de confort, dar nu în zona de panică. Aici am exemplificat cum afectază stresul dezvoltarea copilului plus o listă de stresori benefici.

6. Oboseală

„Cercetările sugerează că este important să existe timp adecvat pentru pauze între sesiunile intense de rezolvare a problemelor.”

Din experiența noastră, în sălile de clasă, atât cu adulții, cât și cu copiii, oboseala intervine atunci când prelegerea este prea lungă, prea formală, nu se încurajează mișcarea corpului mai mult de 40 de minute, nu este necesară o contribuție din partea cursanților (ei doar ascultă mai mult de 40 de minute), nu există interacțiune între copii.

Reduceți timpul de prezentare, includeți activități în grupuri mici, cereți copiilor să lucreze cu instrumente grafice și reprezentări vizuale ale conținutului și aceștia vor putea lucra ore întregi fără să obosească.

7. Multitasking

„Multitasking-ul trebuie să fie relevant și să fie parte integrantă a designului învățării. Dar trebuie ținut cont că poate fi o distragere de la învățare, cu excepția cazului în care toate sarcinile sunt relevante pentru materialul predat.”

Foarte des suntem întrebați de către părinți daca e bine pentru copii să învețe cu muzica în căști. Le poți explica copiilor că atunci când ascultă muzică, o parte din creierul lor nu se concentrează asupra studiilor lor. În schimb, se bucură de muzică. Copiilor le place să învețe cu muzică pentru că astfel simt mai puțină încordare deoarece creierul nu funcționează la fel de intens. De aceea li se pare căi pot învăța un timp mai îndelungat dacă ascultă muzică. Realitatea este că poate dura mult mai mult să înveți ceva bine în timp ce asculți muzică. De fapt, creierului îi ia timp dublu să învețe un lucru, daca se aude și muzică. Este o idee mult mai bună sa studieze în etape scurte dar profunde, concentrându-se pe un singur lucru: învățarea. Apoi copiii pot folosi muzica drept recompensă pentru terminarea studiilor. Am explicat aici mai detaliat cum învață copiii tăi.

8. Stiluri individuale de învățare

„Răspunsurile neuronale ale diferitor indivizi variază, iar acesta este motivul pentru încorporarea mai multor stiluri de învățare pentru a oferi oportunitatea ca toți elevii să fie ajutati in cel mai eficient mod.”

Singurul nostru sfat aici este să folosiți aceste informații cu atenție. Este util să știți despre stilurile de învățare, dar uneori este în detrimentul învățării și dezvoltării unui copil să îl menții în același tip de învățare, adica stilul preferat. Copiii ar avea mult de câștigat dacă ies în afara zonei lor de comfort și încearcă noi modalități de explorare. Un echilibru atent în proiectarea și facilitarea instrucțiunilor este necesar pentru a implementa cu succes stilurile de învățare în clasă.

9. Implicare activă

„A face înseamnă a învăța. Iar succesul pentru a face și a învăța crește încrederea.”

„Cine face munca, face învățarea”, spune adesea Olimpia Mesa. Dacă ești părinte sau profesor și conștientizezi brusc că explici copiilor mai mult de 30 de minute, tu faci învățarea, nu ei. Probabil te vor privi cu răbdare, dar creierele lor sunt în altă parte. Creierele lor cu siguranță învață în timpul prelegerilor lungi, dar nu ceea ce îți dorești să învețe. Ei pot învăța, de exemplu, doar că ești cu adevărat pasionat(ă) de predare sau de acel subiect. Ultima dintre cele 10 recomandări pentru o bună învățare se referă la:

10. Revizuirea informațiilor și a conceptelor folosind multimedia

“Predarea aceleiași informații folosind diferite procese senzoriale, cum ar fi văzul și auzul, îmbunătățește procesul de învățare, ceea ce poate produce mai multă activitate neuronală. Acest lucru contribuie la prelucrarea și stocarea mai multor informații.”

De obicei, profesorii din clasele primare folosesc cu succes acest adevăr științific. Ceea ce am observat din colaborarea cu multe școli este că, cu cât cresc copiii, cu atât facilitatorii de învățare utilizează mai puțin simțurile vizual și senzorial. Procesarea vizuală a conceptelor prin metafore, materiale de învățare cum ar fi cardurile de tip flashcards, cărțile de joc, jocurile de învățare și alte instrumente multimedia dispar pur și simplu din sălile de clasă odată ce copiii cresc.

O notă finală

Cercetătorii recomandă cursanților (studenților medicali) învățarea principiilor neurobiologice care stau la baza experiențelor lor de învățare. “Apelând nu numai la capacitatea studenților de a obține plăcerea din învățarea despre medicină, dar și la capacitatea lor intelectuală de a înțelege rațiunile pentru procesul educațional poate fi generată o motivație reală. Ei devin comunicatori mai eficienți și cresc succesul studenților (pacienților) de a asimila informațiile de care au nevoie pentru gestionarea sănătății și a tratamentelor lor.”

Ți-a fost de folos articolul?

Împărtășește cu cei dragi și ajută-i să învețe mai bine:

Felicitari!
Tocmai ai creat noi sinapse
prin cunoștințele accumulate

Continuă să citești ca să îți dezvolți creierul

This Post Has One Comment

Lasă un răspuns